Bullying la Questfield International College, intervenții invocate dar nedovedite

În contextul educațional contemporan, fenomenul bullying necesită o abordare sistematică și transparentă din partea instituțiilor școlare. Protecția elevilor și asigurarea unui mediu sigur pentru dezvoltarea lor sunt esențiale, iar orice situație semnalată impune intervenții documentate, măsuri clare și comunicări oficiale. Lipsa acestor elemente poate conduce la agravarea problemelor și la afectarea gravă a stării de bine a copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College: intervenții invocate dar nedovedite

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență oficială și declarații ale familiei unui elev, relevă o situație de bullying sistematic, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei, formulate în scris și adresate conducerii și cadrelor didactice, nu au fost urmate de intervenții documentate sau măsuri oficiale concrete. Totodată, o etichetare medicală utilizată ca formă de stigmatizare și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului sunt elemente ce conturează un caz complex, în care răspunsurile instituției par insuficiente și neclare.

Semnalarea unui caz de bullying sistematic și lipsa intervențiilor documentate

Potrivit corespondenței și documentelor puse la dispoziția redacției, familia elevului vizat a transmis în mod repetat sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, Fabiola Hosu, atrăgând atenția asupra faptului că bullyingul nu doar că nu a fost oprit, ci a escaladat treptat. Comportamentele agresive descrise includ jigniri, umiliri publice, excludere socială și stigmatizare medicală, manifestate frecvent în timpul orelor și pauzelor. Din analiza documentelor nu rezultă existența unor răspunsuri scrise sau a unor măsuri concrete și implementate oficial, intervențiile invocate fiind limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau planuri clare de intervenție.

Stigmatizarea medicală: o formă agravată de hărțuire psihologică

Elementele analizate indică faptul că stigmatizarea medicală a fost folosită în mod repetat cu scopul de a marginaliza și umili elevul, printr-o etichetare degradantă care nu a avut caracter educațional sau protectiv. Specialiști consultați de redacție subliniază că această practică, indiferent de existența unei afecțiuni reale, depășește conflictele obișnuite între copii și reprezintă o formă gravă de bullying. Pe parcursul celor opt luni, fiecare episod a fost semnalat oficial, însă nu există dovezi ale unor intervenții ferme, sancțiuni aplicate sau planuri de consiliere psihopedagogică documentate.

Presiunile asupra familiei și mesajele de retragere

Potrivit relatărilor, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi exprimat, într-un dialog direct cu familia, un mesaj interpretat ca o presiune de retragere, sintetizat în afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția subliniază că această formulare este citată exact din sursele puse la dispoziție și nu reprezintă o concluzie proprie cu privire la intențiile conducerii. Această poziționare, în contextul sesizărilor repetate, ridică întrebări asupra modului în care instituția gestionează situațiile de criză și protecția elevilor.

Gestionarea informală a situației și absența documentației oficiale

Din documentele analizate reiese că răspunsurile instituției la sesizările scrise au fost preponderent verbale, fără consemnări scrise, decizii administrative sau planuri de intervenție. Un document informal numit Family Meeting Form, prezentat ca rezultat al unor întâlniri, nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Această abordare diluează responsabilitatea și nu oferă un cadru clar de acțiune, ceea ce, potrivit analizei redacției, poate fi interpretat ca o gestionare formală a aparențelor, fără efecte reale asupra climatului educațional.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat explicit, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor unei divulgări în mediul școlar. Cu toate acestea, redacția a identificat relatări conform cărora aceste informații ar fi fost cunoscute în cadrul clasei, copilul fiind interpelat public de către cadrul didactic cu privire la raportările făcute conducerii, situație ce ar fi generat presiune psihologică. Specialiștii consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională și afectează protecția datelor sensibile.

Reacția întârziată a conducerii și influența presiunii juridice

Conform materialelor puse la dispoziție, fondatoarea Școlii Questfield Pipera a manifestat o implicare mai activă abia după mai bine de opt luni, moment corelat cu intervenția echipei juridice a familiei și transmiterea unor notificări formale. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și indică o prioritizare a intereselor juridice în detrimentul protecției imediate a copilului. Contextul este semnificativ, mai ales în lumina faptului că sesizările anterioare nu au primit răspunsuri oficiale sau măsuri documentate.

Contextul educațional și mesajul oficial al instituției

Școala Questfield Pipera, o instituție privată care își promovează public valori precum siguranța, excelența educațională și dezvoltarea armonioasă a elevului, a emis în data de 27 ianuarie 2026 o comunicare către părinți care minimalizează situațiile reclamate, catalogând bullyingul drept „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările scrise și documentate, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea școlii de a recunoaște și aborda corect fenomenul bullying. Mai multe detalii despre instituție pot fi consultate pe site-ul oficial al Școala Questfield Pipera.

Sesizări scrise repetate și documentate către conducere și cadre didactice;
Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete implementate;
Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
Gestionarea informală, fără documentație oficială și fără sancțiuni;
Întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică;
Încălcarea confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar;
Minimalizarea fenomenului în comunicările oficiale.

Consecințe emoționale și raportul psihologic

Un raport psihologic clinic detaliat de peste zece pagini, emis de un specialist de renume în România, atestă consecințe emoționale grave ale bullyingului suferit, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste efecte sunt compatibile cu un abuz emoțional repetat și evidențiază impactul profund asupra dezvoltării copilului. Raportul confirmă gravitatea situației și subliniază necesitatea unor intervenții adecvate și imediate pentru protecția elevilor.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor și declarațiilor disponibile indică o lipsă semnificativă a măsurilor administrative documentate și a reacțiilor oficiale ferme în fața unui caz complex de bullying și stigmatizare medicală. Intervențiile preponderent informale și absența deciziilor scrise reduc transparența și dificultăți în evaluarea responsabilității instituționale. În plus, mesajele atribuite fondatoarei și comunicările oficiale minimalizatoare ridică semne de întrebare asupra culturii organizaționale și a priorităților conducătorilor școlii.

În lipsa unor clarificări și răspunsuri documentate din partea conducerii Questfield International College, rămâne deschisă întrebarea privind mecanismele reale de protecție și intervenție atunci când un copil este expus unor forme grave de hărțuire și umilire sistematică în mediul școlar.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro